Pentru un nou roman

Cartea lui Alain Robbe-Grillet adună într-un volum rezultatele mai multor articole ale tânărului (pe atunci) autor francez. Ele exprimau, inițial, câteva frustrări vis-a-vis de receptările critice. Apoi, ca într-o partidă de șah, observăm își cum găsește, pe un teren nedefrișat de critică, drumul propriu: prin eliminarea variantelor nefericite. Așa cum subliniază în prefață traducătorul Ioan Pop-Curșeu, deși arată de ce nu merge pe vechile cărări (cele bătătorite, spre exemplu, de Blazac), cartea este una pentru noul roman, mai mult decât contra celui vechi.

În primul capitol – La ce slujesc teoriile, 1955 – Alain Robbe-Grillet recunoaște că rezultatul primelor sale articole nu a fost cel scontat. Deși au stârnit ceva vâlvă, au suscitat mai degrabă alte articole prin care încerca să pună lucrurile la punct, să clarifice, iar astfel, împins rând pe rând, ba de propriile căutări, ba de calomniatori, a continuat să-și publice, an de an, reflecțiile asupra literaturii. Dar „un scriitor căruia i-ar ieși o pastișă dibace, să spunem atât de dibace încât ar produce pagini pe care Stendhal le-ar fi putut semna la vremea lui, nu ar avea în niciun caz valoarea care ar fi a lui astăzi, dacă ar fi scris acele pagini sub Carol al X-lea”, parafrazându-l pe Borges: „romancierul secolului XX care ar recopia cuvânt cu cuvânt Don Quijote ar scrie astfel o operă complet diferită de cea a lui Cervantes”. Într-un fel „suna” un text atunci, altfel sună acum, căci literatura este o ființă vie.

În O cale pentru romanul viitor, publicat în 1956,  ajunge la o constatare surprinzătoare, cel puțin la prima vedere: „în ultimele 3 secole civilizația noastră mentală a rămas cam aceeași […] Totul a fost spus și noi venim prea târziu, etc etc etc. Dar nici scriitorul nu se va putea sustrage, de azi pe mâine, unei tradiții al cărui produs este”. Apoi vine vorba despre film: „Nenumăratele romane puse în scenă care ne umplu ecranele oferă ocazia de a retrăi, de bună voie, această curioasă experiență. Cinematografia, moștenitoare și ea a tradiției psihologice și naturaliste, nu are, cel mai adesea, ca scop decât transpunerea unei narațiuni în imagini: ea nu urmărește decât să-i impună spectatorului, prin intermediul câtorva scene bine alese, semnificația pe care frazele o comentează pe îndelete cititorului”.

Anunțuri

4 gânduri despre „Pentru un nou roman

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s