Mâna invizibilă a lui Adam Smith

adam smithSunt sigur că ați auzit despre Adam Smith, că nu știți exact unde (decât vag, așa – în domeniul economic) și legat de ce (macro-economie veți spune, probabil, la un test despre el) și aproape sigur că nu știți cine era el de fapt: un scoțian mai puțin zgârcit, care a trăit și a predat la sfârșitul secolului XVIII în Alba (auto-denumirea Scoției în gaelică). Fiul unui vameș și al Margaretei Douglas (moștenitoarea unor mari proprietăți funciare), răpit la 4 ani de o șatră de țigani și răscumpărat de familie, Adam Smith a fost prieten cu David Hume, James Watt și a studiat filozofia la Oxford – pe care îl părăsește înainte de expirarea perioadei de bursă, afirmând că Universitatea din Glasgow îi este superioară cu mult. A predat acolo logică și apoi  filozofie morală și a fost unul din pionierii predării în limba engleză (limba oficială a vremii în universități era latina). La cererea sa expresă din testament, numeroase schițe private, nepublicate – au fost arse. A rămas în memoria colectivă drept părintele economiei politice, pentru lucrarea sa sa Avuția națiunilor, cercetare asupra naturii și cauzelor ei, care a fost una din primele încercări de a studia dezvoltarea istorică a industriei și comerțului în Europa. A introdus conceptul de mâna invizibilă și a a ajutat la crearea economiei ca disciplină academică modernă, furnizând una dintre cele mai bune argumentări intelectuale pentru comerțul liber și capitalism.

În 1759, la 36 de ani, Adam Smith publica prima lucrare importantă: „Despre teoria sentimentelor morale“. Scrierea se concentra asupra unui fenomen care va lua amploare în domeniul economic peste două secolule: motivaţia unei persoane. Aceasta nu se bazează, în opinia sa, pe un sens moral ori pe-o anumită utilitate. Prin cele două critici, exclude din start poziţia profesorului său de filosofia moralei, Hutcheson, şi pe cea a filosofului David Hume. Adam Smith pune la baza motivaţiei personale dorinţa de simpatie, adică recunoaşterea din partea celorlaţi a efortului propriu. O persoană se simte mai motivată dacă trăieşte într-un mediu care îi recunoaşte meritele, anticipa Smith un principiu al managementului modern și scara valorilor detaliată de A. Maslow, prin depăşirea stadiului de satisfacţie naturală a muncii (procurarea de hrană, îmbrăcăminte, casă), la cea spirituală (recunoaştere, respect, reuşită).

avutia-natiunilor-vol-i-ii-de-adam-smith-p29526-02Prin lansarea acestei lucrări, Adam Smith a devenit atât de popular și de cunoscut încât numeroşi studenţi şi-au părăsit universităţile, înscriindu-se la Glasgow ca să-i poată audia cursurile. După succesul în domeniul filosofiei morale, Adam Smith a început să se orienteze spre subiecte de economie politică. A fost una dintre primele persoane care a afirmat că dezvoltarea unei naţiuni nu depinde în cantitatea de aur şi argint de care dispune, ci de capacitatea de muncă a oamenilor pe care îi cuprinde. În 1762, Smith primea un salariu dublu pentru a se ocupa de educaţia viitorului duce de Buccleuch. Pe lângă beneficiile salariului, putea călători împreună cu elevul său în toată Europa, pentru a-l învăţa pe acesta şi puţină politică. Adam Smith a acceptat, hotărât să revină la universitate atunci când educaţia ducelui se va încheia. Au călătorit împreună mai ales în Franţa,

Aici Smith îi va cunoaşte pe Voltaire, François Quesnay şi Jean D’Alembert. După 4 ani de tutorat, munca lui Adam Smith se încheie, dar el nu se va întoarce la Universitate, ci acasă în Kirkcaldy. Aici munceşte 10 ani la capodopera „Avuţia naţiunilor…“ care se va bucura de un mare succes în epocă: vor apărea 5 ediţii în primii 13 ani de la apariție. Între 1787 şi 1789, Adam Smith a fost numit rector onorific al Universităţii din Glasgow. S-a stins din viaţă pe 17 iulie 1790, după o suferinţă îndelungată, iar unicul său regret pe patul de moarte a fost că n-a reuşit să facă mai mult. Modestia nu l-a părăsit niciodată pe tot parcursul vieţii.

Anunțuri

7 gânduri despre „Mâna invizibilă a lui Adam Smith

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s