La mulți ani – zi de zi!

57Am început să vă spun de dimineață câte ceva despre ziua Evei, aici (click to see). Cum a fost la cea de-a 4-a ei onomastică, din care n-a-nțeles prea multe; poate doar cum stă treaba cu cadourile și ce i-a mai transmis Nina, adică felicitările din partea familiei și-a prietenilor. Mai nasol a fost a doua zi dimineața. Prima ei întrebare, vă imaginați, suna așa:

– Azi mai e ziua mea, mami?

Mai să plângă când a aflat că nu mai e doar a ei. Ziua copiiilor noștri ar trebui să fie în fiecare zi. Și a Evei chiar este, pentru că primește cadouri în fiecare zi, de iubită ce e.

Eu încă mai cred că ziua noastră ar trebui să fie în fiecare zi, sau cel puțin așa am putea s-o considerăm, pentru că orice schimbare începe cu noi, nu cu ceilalți. Chit că povestea de azi este inspirată de Evi, am să revin iar la mine, la senzația tot mai acută că de ziua mea lipsește ceva. Poate că este vorba doar de copilul din mine, dar simt că nu-i chiar în regulă marele fast cu care o-ntâmpinăm de obicei. Că ar fi cazul s-o savurez mai discret, în liniște. Mai exact, în familie – alături de cei dragi.

Am o tot mai clară senzație vis-a-vis de marile așteptări care vin cu noastră onomastică: că ne joacă o mare festă. Sunt curios, doar eu am senzația asta, sau simte și-altcineva ceva suspect, legat de onomastică?

a suivre

Anunțuri

2 gânduri despre „La mulți ani – zi de zi!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s