Oirop, veniși?

un fel de jurnal

NADLACOdată cu știrea inaugurării primului punct de frontieră românesc conectat la rețeaua euro de autostrăzi, mi-a trecut pe la ureche un dialog:

– Muicăăă, da’ cum de asfaltară ulița pe la noi?

– Freacă-te la ochi, Mărine, s’tem abia la graniță!

– Auzi, da’ oare ce pățirăm, mă Sile? Om fi orbit de-atâta drum! Sau pățiră ai noștri ceva.

– Zi c-om fi intrat din Europa cu străzi cu tot…

Dialogul ăsta anacronic vine dintr-un film care se numea, parcă Nea Mărin parlamentar, sau așa ceva, că e vechi; de pe vremea lui Ceașcă, unu’ care tăiase și el pe hârtie ceva autostrăzi. Inclusiv una care trecea pe-aci prin Cluj, Transilvania. El ar fi și turnat prima sută de km de asfalt, zice istoria, între București și Pitești, însă când a văzut câte mii de tone de beton intră, s-ar fi oprit. Păi câte fabrici și canale și uzine putea face…

Vezi articol original 335 de cuvinte mai mult

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s