Kafka. Pentru o literatură minoră – Gilles Deleuze & Félix Guattari

kafkaCondiţia minoră a literaturii kafkiene nu se referă la valoarea propriu-zisă a ficţiunii sale. Declararea unei opere literare drept minoritară (ar fi mai corect tradus, cred) nu este un peiorativ, o diminuare a valorii sale; ci se referă la minoritatea sa în cadrul limbii în care e scrisă, faptul că reprezintă un doar strat, unul minor dpdv cantitativ. Vorbitorii uzuali ai unei limbi – chiar dacă o vorbesc corect – nu scriu și literatura. Nu vorbim nici în poezii, nici în fraze lungi, în corespondența noastră. Nu comitem literatură, ci întrebuinţăm limba și valenţele sale într-un mod pragmatic, utilitar. Literatura este un vârf, așadar se află în minoritate pentru că ea funcţionează oarecum subversiv – nu potrivit tendinţelor majoritare manifestate de utilizatorii medii. Exact ca şi în cazul literaturii lui Kafka, minoratul literar al artistului prezintă conotații opuse expansionismului utilitarist. Scriitorul este un luptător din „subsolul limbii”, iar literatura nu se scrie după (toate) aşteptările vorbitorilor uzuali ai limbii. Invers, mesajul devine universal dacă prinde iz local.

mainstreamAceeași confuzie de traducere în limba română apare și la subculture ~ subcultură. O subcultură nu este o cultură inferioară ci un gen al culturii-de-masă = mainstream. Mai corect spus, o cultură a grupurilor ori a subgrupurilor sociale dintr-o comunitate. Poate fi, de asemenea, o tendință de manifestare a unei culturi elementare, din anticamera aceleia (tolerată, dar neacceptată de toți membrii ei). Sub-culture nu este Contre-culture, cu care este confundată adesea. Abia aceasta din urmă este o cultură de rang inferior, una care se opune culturii-de-masă. La fel, cultura-de-masă nu înseamnă tocmai literatură, ci reprezintă cam tot ce consumăm uzual, în pauzele de peste zi, la metrou ori seara: radio, reviste, bloguri, emisiuni TV și filme sau – la americani, că la noi sunt rarități – benzi desenate. Și din ce în ce mai des – cam prea des – postările prietenilor de pe facebook. Deci un fel de cultură a grupului cu care ne identificăm, nu? Asta și era de fapt, definiția. Așa că mai nou, social-media + mass-media = (critical) mass coulture = mainstream. Bine, să zicem că mai intră pe undeva și câte o carte citită. Pe lună? Hai, bine, și pe trimestru.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s