Soloviov – trei dialoguri despre sfârșitul istoriei

M-am surprins gândind uneori că nu e bine, și totuși sunt în regulă cu asta: lipsa stării de bine nu e ceva imposibil de suportat pentru un bărbat. Dar s-a-ntâmplat și când nu-mi era deloc bine, să am senzația că e de rău.

soloviovSă fie răul numai un neajuns firesc, o imperfecțiune ce dispare odată cu sporirea binelui, ori este o forță reală, ce stăpânește prin ispită lumea noastră? Așa încât, pentru o luptă eficientă împotriva lui să fie nevoie de un punct de sprijin într-un alt nivel al existenței?

Așa începe volumul publicat în 1900 de filozoful rus Vladimir Soloviov „Trei dialoguri despre război, progres și sfârșitul istoriei universale” care cuprinde trei dialoguri imaginare purtate într-o vilă din Franţa, pe malul Mediteranei, de câteva personaje abstracte (masca unor idei) din înalta societate din Rusia: Generalul, Politicianul și Prințul, împreună cu Doamna și cu Domnul Z.

În primul dialog – despre război – Generalul se arată îngrijorat de sporirea neîncrederii față de valorile militare și religioase, care duce la demotivare și la apariția unui sentiment de zădărnicie între cei care trebuie să lupte pe front. Al doilea dialog este despre progres. Politicianul își dezvoltă ideile optimiste despre evoluția istorică, presupunând că prin extinderea idealurilor europene de educație și diplomație, războaiele vor fi complet eliminate, ajungându-se la pacea veșnică.

Al treilea dialog și ultimul tratează sfârșitul istoriei universale, despre care Prințul prezintă o poziție sumară și superficială. Și greșită fundamental, arată Domnul Z în lunga sa intervenție, plasată la sfârșit. El nu corectează doar poziția Prințului, ci concluzionează și asupra celorlalte dialoguri, arătând că excluderea lui Hristos din concepția creștină înseamnă contestarea principiului de bază al acesteia, care este promisiunea vieții de după moarte.

Reiau citate din Soloviev: dialogul s-a ivit ca expresia cea mai simplă pentru ceea ce am avut de spus. Prin adoptarea acestei forme de întâmplătoare convorbire mondenă reiese destul de clar că nu e cazul să căutați aici o cercetare filosofico-științifică ori propagandă religioasă. Sarcina mea e mai degrabă apologetică și polemică: vreau, pe cât pot, să expun cu limpezime raporturile dintre problema răului și adevărul creștin, adevăr asupra căruia, îndeosebi în ultima vreme, s-au năpustit nori negri din diferite părți.

Cu multi ani în urma am citit o știre privind o nouă religie, apăruta undeva în guberniile răsăritene. Această religie, ai cărei adepti se numeau găurari sau închinători la gaură, consta în faptul că, sfredelind într-un colț întunecat peretele izbei și făcând o gaură de marime medie, acești oameni apropiau buzele de ea și repetau fierbinte: izba mea, gaura mea, mântuiește-mă… S-ar părea că obiectul cultului divin n-a mai atins niciodată un asemenea grad extrem de simplificare. Dar dacă divinizarea unei banale izbe țărănești și a unui orificiu făcut de mâna omului în peretele acesteia este o erezie clară, măcar era una sinceră: acești oameni erau complet smintiți, însă nu înșelau pe nimeni. Izba chiar așa o și numeau, izbă, iar locul sfredelit în peretele acesteia îl numeau pe drept cuvânt: gaură.

Însă religia sfredelitorilor a cunoscut o evoluție și s-a supus transformării. Și-a păstrat vechea slăbiciune a gândirii religioase și îngustimea intereselor filozofice, vechiul realism primitiv, pierzându-și însă onestitatea de până atunci: izba a primit acum numele de împărăție a Domnului pe pământ, iar gaura a început să se numească noua Evanghelie; și ce-i mai rău e că diferența între această falsă Evanghelie și cea adevărată, diferență identică celei dintre gaură făcută într-o bârnă și copacul viu și întreg, această diferență esențială noii evangheliști încercau prin toate mijloacele s-o facă trecută cu vederea și s-o ascundă.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s